On Line Library of the Church of Greece

PSALTIREA
Editura Institului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1997
(“Psalter”, the Publishing House of the Biblical and Missionary Institute of the Romanian Orthodox Church, Bucharest, 1997)

CATISMA A NOUĂSPREZECEA
 
 

PSAMUL 134

Aliluia.

Lăudaţi numele Domnului, lăudaţi slugi pe Domnul,

2. Cei ce staţi ξn casa Domnului, ξn curţile Dumnezeului nostru.

3. Lăudaţi pe Domnul, că este bun Domnul; cβntaţi numele Lui, că este bun.

4. Că pe Iacob şi l-a ales Domnul, pe Israel spre moştenire Lui.

5. Că eu am cunoscut că este mare Domnul şi Domnul nostru peste toţi dumnezeii.

6. Toate cβte a vrut Domnul a făcut ξn cer şi pe pămβnt, ξn mări şi ξn toate adβncurile.

7. A ridicat nori de la marginea pămβntului; fulgerele spre ploaie le-a făcut; El scoate vβnturile din vistieriile Sale.

8. El a bătut pe cei ξntβi-născuţi ai Egiptului, de la om pβnă la dobitoc.

9. Trimis-a semne şi minuni ξn mijlocul tău, Egipte, lui Faraon şi tuturor robilor lui.

10. El a bătut neamuri multe şi a ucis ξmpăraţi puternici;

11. Pe Sihon, ξmpăratul amoreilor şi pe Og, ξmpăratul Vasanului şi toate stăpβnirile Canaanului.

12. Şi a dat pămβntul lor moştenire, moştenire lui Israel, poporului Său.

13. Doamne, numele Tău este ξn veac şi pomenirea Ta, ξn neam şi ξn neam.

14. Că va judeca Domnul pe poporul Său şi de slugile Sale se va milostivi.

15. Idolii neamurilor sunt argint şi aur, lucruri făcute de mβini omeneşti.

16. Gură au şi nu vor grăi; ochi au şi nu vor vedea;

17. Urechi au şi nu vor auzi, că nu este duh ξn gura lor.

18. Asemenea lor să fie toţi cei ce-i fac pe dβnşii şi toţi cei ce se ξncred ξn ei.

19. Casa lui Israel, binecuvβntaţi pe Domnul; casa lui Aaron, binecuvβntaţi pe Domnul;

20. Casa lui Levi, binecuvβntaţi pe Domnul; cei ce vă temeţi de Domnul, binecuvβntaţi pe Domnul.

21. Binecuvβntat este Domnul din Sion, Cel ce locuieşte ξn Ierusalim.

PSAMUL 135

Aliluia.

Mărturisiţi-vă Domnului că este bun, că ξn veac este mila Lui.

2. Lăudaţi pe Dumnezeul dumnezeilor, ca ξn veac este mila Lui.

3. Lăudaţi pe Domnul domnilor, ca ξn veac este mila Lui.

4. Singurul Care face minuni mari, că ξn veac este mila Lui.

5. Cel ce a făcut cerul cu pricepere, că ξn veac este mila Lui.

6. Cel ce a ξntărit pămβntul pe ape, că ξn veac este mila Lui.

7. Cel ce a făcut luminătorii cei mari, că ξn veac este mila Lui.

8. Soarele, spre stăpβnirea zilei, că ξn veac este mila Lui.

9. Luna şi stelele spre stăpβnirea nopţii, că ξn veac este mila Lui.

10. Cel ce a bătut Egiptul cu cei ξntβi-născuţi ai lor, că ξn veac este mila Lui.

11. Şi a scos pe Israel din mijlocul lor, ca ξn veac este mila Lui.

12. Cu mβnă tare şi cu braţ ξnalt, că ξn veac este mila Lui.

13. Cel ce a despărţit Marea Roşie ξn două, că ξn veac este mila Lui.

14. Şi a trecut pe Israel prin mijlocul ei, că ξn veac este mila Lui.

15. Şi a răsturnat pe Faraon şi oştirea lui ξn Marea Roşie, că ξn veac este mila Lui.

16. Cel ce a trecut pe poporul Lui prin pustie, că ξn veac este mila Lui.

17. Cel ce a bătut ξmpăraţi mari, că ξn veac este mila Lui.

18. Cel ce a omorβt ξmpăraţi tari, că ξn veac este mila Lui.

19. Pe Sihon, ξmpăratul amoreilor, că ξn veac este mila Lui.

20. Şi pe Og, ξmpăratul Vasanului, că ξn veac este mila Lui.

21. Şi le-a dat pămβntul lor moştenire, că ξn veac este mila Lui.

22. Moştenire lui Israel, robul Lui, că ξn veac este mila Lui.

23. Că ξn smerenia noastră şi-a adus aminte de noi Domnul, că ξn veac este mila Lui.

24. Şi ne-a izbăvit pe noi de vrăjmaşii noştri, că ξn veac este mila Lui.

25. Cel ce dă hrană la tot trupul, că ξn veac este mila Lui.

26. Mărturisiţi-vă Dumnezeului ceresc, că ξn veac este mila Lui.

PSAMUL 136

Un psalm al lui David

La rβul Babilonulul, acolo am şezut şi am plβns, cβnd ne-am adus aminte de Sion.

2. Ξn sălcii, ξn mijlocul lor, am atβrnat harpele noastre.

3. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cβntare, zicβnd: "Cβntaţi-ne nouă din cβntările Sionului!",

4. Cum să cβntăm cβntarea Domnului ξn pămβnt străin?

5. De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea!

6. Să se lipească limba mea de grumazul meu de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune ξnainte Ierusalimul, ca ξnceput al bucuriei mele.

7. Adu-Ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, ξn ziua dărβmării Ierusalimulul, cβnd ziceau: "Stricaţi-l, stricaţi-l pβnă la temeliile lui!"

8. Fiica, Babilonului, ticăloasa! Fericit este cel ce-ţi va răsplăti ţie, fapta ta pe care ai făcut-o nouă.

9. Fericit este cel ce va apuca şi va lovi pruncii tăi de piatră.

Slavă...

PSAMUL 137

Un psalm al lui David

Lăda-Te-voi, Doamne, cu toata inima mea, că ai auzit cuvintele gurii mele, şi ξnaintea ξngerilor ξţi voi cβnta.

2. Ξnchina-mă-voi ξn locaşul Tău cel sfβnt şi voi lăuda numele Tău, pentru mila Ta şi adevărul Tău; că ai mărit peste tot numele cel sfβnt al Tău.

3. Ξn orice zi Te voi chema, degrab mă auzi! Sporeşte ξn sufletul meu puterea.

4. Să Te laude pe Tine, Doamne, toţi ξmpăraţii pămβntului, cβnd vor auzi toate graiurile gurii Tale,

5. Şi să cβnte ξn căile Domnului, că mare este slava Domnului.

6. Că ξnalt este Domnul şi spre cele smerite priveşte şi pe cele ξnalte de departe le cunoaşte.

7. De ajung la necaz, viază-mă! Ξmpotriva vrăjmaşilor mei ai ξntins mβna Ta şi m-a izbăvit dreapta Ta.

8. Domnul le va plăti lor pentru mine. Doamne, mila Ta este ξn veac; lucrurile mβinilor Tale nu le trece cu vederea.

PSAMUL 138

Un psalm al lui David; mai-marelui cβntăreţilor.

Doamne, cercetatu-m-ai şi m-ai cunoscut.

2. Tu ai cunoscut şederea mea şi scularea mea; Tu ai priceput gβndurile mele de departe.

3. Cărarea mea şi firul vieţii mele Tu le-ai cercetat, şi toate căile mele mai dinainte le-ai văzut.

4. Că ξncă nu este cuvβnt pe limba mea

5. Şi iată, Doamne, Tu le-ai cunoscut pe toate pe cele din urmă şi pe cele de demult; Tu m-ai zidit şi ai pus peste mine mβna Ta.

6. Minunată este ştiinţa Ta, mai presus de mine; este ξnaltă şi n-o pot ajunge.

7. Unde mă voi duce de la Duhul Tău şi de la faţa Ta unde voi fugi?

8. De mă voi sui ξn cer, Tu acolo eşti. De mă voi pogorξ ξn iad, de faţă eşti.

9. De voi lua aripile mele de dimineaţa, şi de mă voi aşeza la marginile mării

10. Şi acolo mβna Ta mă va povăţui şi mă va ţine dreapta Ta.

11. Şi am zis: "Poate ξntunericul mă va acoperi şi se va face noapte lumina dimprejurul meu".

12. Dar ξntunericul nu este ξntuneric la Tine şi noaptea ca ziua va lumina. Cum este ξntunericul ei, aşa este şi lumina ei.

13. Că Tu ai zidit rărunchii mei, Doamne, Tu m-ai alcătuit ξn pβntecele maicii mele.

14. Te voi lăuda, că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrurile Tale şi sufletul meu le cunoaşte foarte.

15. Nu sunt ascunse de Tine oasele mele, pe care le-ai făcut ξntru ascuns, nici fiinţa mea pe care ai urzit-o ca ξn cele mai de jos ale pămβntului.

16. Cele nelucrate ale mele le-au cunoscut ochii Tăi şi ξn cartea Ta toate se vor scrie; zi de zi se vor săvβrşi şi nici una din ele nu va fi nescrisă.

17. Iar eu am cinstit foarte pe prietenii Tăi, Dumnezeule, şi foarte s-a ξntărit stăpβnirea lor.

18. Şi-i vor număra pe ei şi mai mult decβt nisipul se vor ξnmulţi. M-am sculat şi ξncă sunt cu Tine.

19. O, de ai ucide pe păcătoşi, Dumnezeule! Bărbaţi vărsători de sβnge, depărtaţi-vă de la mine!

20. Aceştia Te grăiesc de rău, Doamne, şi vrăjmaşii Ξţi hulesc numele.

21. Oare, nu pe cei ce Te urăsc pe Tine, Doamne, am urβt, şi asupra vrăjmaşilor Tăi m-am mβhnit?

22. Cu ură desăvβrşită i-am urβt pe ei şi mi s-au făcut duşmani.

23. Cercetează-mă, Doamne, şi cunoaşte inima mea; ξncearcă-mă şi cunoaşte cărările mele

24. Şi vezi de este calea fărădelegii ξn mine şi mă ξndreptează pe calea cea veşnică.

PSAMUL 139

Un psalm al lui David; mai-marelui cβntăreţilor.

Scoate-mă, Doamne, de la omul viclean şi de omul nedrept mă izbăveşte,

2. Care gβndeau nedreptate ξn inima, toată ziua ξmi duceau război.

3. Ascuţit-au limba lor ca a şarpelui; venin de aspidă sub buzele lor.

4. Păzeşte-mă, Doamne, de mβna păcătosului; scoate-mă de la oamenii nedrepţi, care au gβndit să ξmpiedice paşii mei.

5. Pusu-mi-au cei mβndri cursă mie şi funii; curse au ξntins picioarelor mele; pe cărare mi-au pus pietre de poticneală.

6. Zis-am Domnului: "Dumnezeul meu eşti Tu, ascultă, Doamne, glasul rugăciunii mele".

7. Doamne, Doamne, puterea mβntuirii mele, umbrit-ai capul meu ξn zi de război.

8. Să nu mă dai pe mine, Doamne, din pricina poftei mele, pe mβna păcătosului; viclenit-au ξmpotriva mea; să nu mă părăseşti, ca să nu se trufească.

9. Vβrful laţului lor, osteneala buzelor lor să-i acopere pe ei!

10. Să cadă peste ei cărbuni aprinşi; ξn foc aruncă-i pe ei, ξn necazuri, pe care să nu le poată răbda.

11. Bărbatul limbut nu se va ξndrepta pe pămβnt; pe omul nedrept răutatea ξl va duce la pieire,

12. Ştiu că Domnul va face judecata celui sărac şi dreptate celor sărmani.

13. Iar drepţii vor lăuda numele Tău şi vor locui cei drepţi ξn faţa Ta.

Slavă...

PSAMUL 140

Un psalm al lui David.

Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă; ia aminte la glasul rugăciunii mele, cβnd strig către Tine.

2. Să se ξndrepteze rugăciunea mea ca tămβia ξnaintea Ta; ridicarea mβinilor mele, jertfă de seară.

3. Pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşa de ξngrădire, ξmprejurul buzelor mele.

4. Să nu abaţi inima mea spre cuvinte de vicleşug, ca să-mi dezvinovăţesc păcatele mele; iar cu oamenii cei ce fac fărădelege nu mă voi ξnsoţi cu aleşii lor.

5. Certa-mă-va dreptul cu milă şi mă va mustra, iar untdelemnul păcătoşilor să nu ungă capul meu; că ξncă şi rugăciunea mea este ξmpotriva vrerilor lor.

6. Prăbuşească-se de pe stβncă judecătorii lor. Auzi-se-vor graiurile mele că s-au ξndulcit,

7. Ca o brazda de pămβnt s-au rupt pe pămβnt, risipitu-s-au oasele lor lβngă iad.

8. Căci către Tine, Doamne, Doamne, ochii mei, spre Tine am nădăjduit, să nu iei sufletul meu.

9. Păzeşte-mă de cursa care mi-au pus mie şi de smintelile celor ce fac fărădelege.

10. Cădea-vor ξn mreaja lor păcătoşii, ferit sunt eu pβnă ce voi trece.

PSAMUL 141

Un psalm al lui David : al priceperii; cβnd era el ξn peştera. O rugăciune.

Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către Domnul m-am rugat.

2. Vărsa-voi ξnaintea Lui rugăciunea mea, necazul meu ξnaintea Lui voi spune.

3. Cβnd lipsea dintru mine duhul meu, Tu ai cunoscut cărările mele. Ξn calea aceasta ξn care am umblat, ascuns-au cursa mie.

4. Luat-am seama de-a dreapta şi am privit şi nu era cine să mă cunoască. Pierit-a fuga de la mine şi nu este cel ce căuta sufletul meu.

5. Strigat-am către Tine, Doamne, zis-am: "Tu eşti nădejdea mea, partea mea eşti ξn pămβntul celor vii".

6. Ia aminte la rugăciunea mea, că m-am smerit foarte. Izbăveşte-mă de cei ce mă prigonesc, că s-au ξntărit mai mult decβt mine.

7. Scoate din temniţă sufletul meu, ca să laude numele Tău, Doamne. Pe mine mă aşteaptă drepţii, pβnă ce-mi vei răsplăti mie.

PSAMUL 142

Un psalm al lui David: al priceperii; cβnd ξl prigonea pe el fiul lui.

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, ξntru credincioşia Ta, auzi-mă, ξntru dreptatea Ta.

2. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept ξnaintea Ta.

3. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viata mea o calcă ξn picioare; făcutu-m-a să locuiesc ξn ξntuneric, ca morţii cei din veacuri.

4. S-a mβhnit ξn mine duhul meu, ξn mine inima mea s-a tulburat.

5. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mβinilor Tale m-am gβndit.

6. Ξntins-am către Tine mβinile mele, sufletul meu, ca un pămβnt ξnsetoşat.

7. Degrabă auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-Ţi ξntoarce faţa Ta de la mine, ca să nu mă aseman celor ce se coboară ξn mormβnt.

8. Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu.

9. Scoate-mă de la vrăjmaşii mei, Doamne ! La Tine am scăpat,

10. Ξnvaţă-mă să fac voia Ta, ca Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun mă va povăţui la pămβntul dreptăţii.

11. Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţa. Ξntru dreptatea Ta, scoate din necaz sufletul meu.

12. Şi ξntru mila Ta vei sfβrşi pe vrăjmaşii mei şi vei pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă...
 
  

DUPĂ A NOUĂSPREZECEA CATISMĂ

Sfinte Dumnezeule... Preasfβntă Treime... Tatăl nostru...

Apoi troparele, glasul al 2-lea:

Mulţumindu-Ţi Ţie, Te slăvesc, Dumnezeul meu, că tuturor păcătoşilor le-ai pus la ξndemβnă pocăinţa. Să nu mă ruşinezi, Mβntuitorule, cβnd vei veni să judeci toată lumea, nici pe mine, cel ce am făcut lucruri de ruşine!

Slavă...

Fără de număr greşindu-Ţi, pedepse nenumărate aştept, dar Tu, Dumnezeul meu, ξndură-Te şi mă mβntuieşte!

Şi acum...

La mulţimea milei tale alerg acum, Născătoare de Dumnezeu: dezleagă-mi lanţurile greşelilor mele!

Apoi Doamne miluieşte (de 40 de ori), şi rugăciunea aceasta:

Stăpβne, Hristoase Dumnezeule, Cel ce cu patimile Tale ai vindecat patimile mele şi cu rănile Tale ai tămăduit rănile mele, dăruieşte-mi lacrimi de umilinţă mie, celui ce mult Ţi-am greşit! Ξmprumută trupului meu din mireasma trupului Tău celui de viaţă făcător şi ξndulceşte sufletul meu cu cinstit Sβngele Tău, de amărăciunea cu care m-a adăpat potrivnicul. Ξnalţă către Tine mintea mea cea tβrβtă ξn jos şi mă ridică din prăpastia pieirii! Că nu am pocăinţă, nu am umilinţă, nu am lacrimi de mβngβiere, care ξntorc pe fii la moştenirea lor. Ξntunecat sunt la minte de patimile lumeşti, nu pot căuta spre Tine la durere, nici nu mă pot ξnfierbβnta cu lacrimile dragostei celei către Tine. Dar, Stăpβne Doamne, Iisuse Hristoase, Vistieria bunătăţilor, dăruieşte-mi pocăinţă desăvβrşită şi ξnnoieşte iarăşi ξn mine ξntipărirea chipului Tău! Deşi eu Te-am părăsit, Tu ξnsă nu mă părăsi! Ieşi de mă caută şi mă ξntoarce iarăşi la păşunea Ta, numărβndu-mă iarăşi cu oile cele alese ale turmei Tale! Hrăneşte-mă şi pe mine ξmpreună cu dβnsele, cu verdeaţa dumnezeieştilor Tale Taine, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, şi ale tuturor sfinţilor Tăi. Amin.